Ciocnirea diferitelor puncte de vedere. puncte de vedere - Traduzione in italiano - esempi rumeno | Reverso Context


El este în raport cu ei cu privire la schimb ca unul care dă şi primeşte, ca vânzător şi cumpărător.

Poziţia lui în societate nu trebuie să-l lege necesarmente de una şi aceeaşi activitate. Un om poate fi simultan proprietar imobiliar, salariat şi capitalist; altul îți poți îmbunătăți vederea fără intervenție chirurgicală fi simultan antreprenor, funcţionar şi proprietar imobiliar; un al treilea antreprenor, capitalist şi proprietar imobiliar, etc.

Unul poate produce brânză şi coşuri şi, în mod ocazional, să se angajeze cu ziua. Dar chiar şi situaţia acelora care se găsesc aproximativ în poziţii egale variază potrivit circumstanţelor speciale în care ei apar pe piaţă.

Chiar şi în calitate de cumpărător pentru propriul său consum fiecare om este situat deosebit de alţii potrivit nevoilor sale speciale.

ciocnirea diferitelor puncte de vedere miopie așa cum se vede

Pe piaţă sunt întotdeauna numai indivizi izolaţi. Semnificaţia ştiinţifică a unui concept se naşte din funcţia sa în teoriile cărora le aparţine; în afara contextului acestor teorii nu este nimic mai mult decât o jucărie intelectuală.

Utilitatea teoriei claselor nu este dovedită când se arată că, de vreme ce oamenii se găsesc în diferite poziţiuni sociale, existenţa claselor sociale nu poate fi negată. Ceea ce contează nu este poziţia socială a individului, ci semnificaţia acestei poziţii în viaţa societăţii. S-a recunoscut de multă vreme că contrastul dintre bogat şi sărac, ca toate contrastele economice, joacă un mare rol în politică. La fel de bine cunoscută este importanţa istorică a deosebirilor de rang şi castă, altfel spus, a diferenţelor în poziţiunea legală sau inegalitatea înaintea legii.

Economia politică clasică nu a contestat aceasta.

Dar ea s-a angajat să arate că toate aceste contraste decurgeau din instituţii politice greşite. Potrivit economiei politice clasice, înţelese cum trebuie, interesele indivizilor nu sunt niciodată incompatibile.

Ciocnirea diferitelor puncte de vedere în conflicte de interese, care era mai înainte foarte importantă, în realitate izvora din necunoaşterea legilor naturale ale vieţii sociale. Odată ce oamenii ar recunoaşte că, înţelese cum trebuie, toate interesele sunt identice, aceste puncte de discuţie ar înceta să mai influenţeze discuţia politică. Dar economia politică clasică, care învăţa solidaritatea de interese, a pus ea însăşi temelia pentru o nouă teorie a conflictului de clasă.

Mercantiliştii au plasat bunurile în centrul ştiinţei economice, care în ochii lor era o teorie a bogăţiei obiective. A fost marea înfăptuire a clasicilor în această privinţă că, mai presus de bunuri, ei au pus omul economic. Ei au preparat în felul acesta calea pentru ştiinţa economică modernă care pune omul şi aprecierea lui subiectivă în centrul sistemului ei. Un sistem în care omul şi bunurile sunt plasaţi, ca să spunem aşa, pe un picior de egalitate se desparte inevitabil în două părţi, una tratând despre producţia bogăţiei, cealaltă despre distribuţia ei.

Cu cât economia devine o ştiinţă mai strictă, un sistem catallactic, cu atât această concepţie tinde mai mult să dea înapoi. Dar ideea de distribuţie rămâne pentru câtăva vreme. Şi aceasta dă naştere la rândul ei ideii unei diviziuni între procesul de producţie şi acela de distribuţie.

Bunurile sunt mai întâi produse, apoi distribuite. Oricât ar fi de clar că, în economia capitalistă, producţia şi distribuţia sunt indisolubil legate între ele, această nefericită concepţie tinde să facă rezultatul confuz. Această teorie a imputaţiei sau, pentru a întrebuinţa un termen corespunzând mai îndeaproape modului clasic de a pune problema, o teorie a venitului trebuie să deosebească între diferitele categorii de factori de producţie, deşi de fapt acelaşi principiu fundamental de formare a valorii trebuie aplicat la toate.

Nimic nu este mai uşor într-un asemenea context decât de a-i privi pe muncitori, capitalişti şi proprietarii de pământ ca clase separate, cum a făcut pentru prima dată Ricardo în prefaţa Principiilor sale. Dar Ricardo merge încă mai departe. Succesorii lui îl urmează aici. Şi tocmai aici intră Marx cu teoria economică pe care o propune ciocnirea diferitelor puncte de vedere Das Kapital.

În scrierile lui mai timpurii, în special în cuvintele de introducere la Manifestul comunist, Marx încă mai concepe clasa şi conflictul de clasă în sensul vechi al unui contrast între poziţia legală ciocnirea diferitelor viziunea îmbunătăți forumul de vedere dimensiunea averii.

Legătura dintre cele două noţiuni este asigurată de o concepţie a relaţiunilor industriale moderne ca ciocnirea diferitelor puncte de vedere a capitaliştilor asupra muncitorilor. Dar chiar şi în Das Kapital Marx nu delimitează precis conceptul de clasă, deşi este de importanţă fundamentală pentru teoria lui. Succesul teoriei marxiste privitoare la clasă şi conflictele de clasă a fost nemăsurat. Astăzi deosebirea marxistă a claselor înlăuntrul societăţii şi teoria conflictului de ciocnirea diferitelor puncte de vedere dintre aceste clase este aproape universal acceptată.

Chiar şi aceia care doresc şi lucrează pentru pace între clase nu contestă de regulă opinia că există contraste de clasă şi lupte de clasă. Dar conceptul de clasă rămâne tot atât de nesigur ca şi mai înainte. Căci pentru urmaşii lui Marx, ca şi pentru Marx însuşi, conceptul se răsfrânge în toate culorile curcubeului.

Ciocnirea diferitelor puncte de vedere, urmând sistemul din Das Kapital, acest concept este bazat pe diviziunea clasică a factorilor de producţie, atunci o clasificare ce ar fi inventată numai pentru scopurile teoriei schimbului şi este justificabilă numai acolo este transformată în baza unei cunoaşteri sociologice generale.

Se trece cu vederea faptul că îmbinarea factorilor de producţie în două, trei sau patru grupe mari este doar o problemă de aranjament al teoriei economice şi că poate fi valabilă numai în cadrul acestui context. Clasificarea factorilor de producţie nu este o clasificare de oameni sau grupuri de oameni, ci de funcţiuni; motivul diviziunii constă numai în scopul teoriei catalacticii pe care este destinată să îl servească.

ciocnirea diferitelor puncte de vedere ce este hipermetropia congenitală

Potrivit acestei teorii, pământul este acea premisă indispensabilă a producţiei care, în anumite condiţii presupuse, poate produce o rentă. Tot astfel, poziţia capitalului ca sursă a profitului şi a muncii ca sursă a salariului se datorează particularităţilor sistemului clasic. În teoria modernă a imputaţiei, dimpotrivă, gruparea factorilor de producţie potrivit cu schema teoriei clasice nu mai are nici o importanţă.

Ceea ce se numea mai înainte problema distribuţiei este acum problema formării preţurilor bunurilor de ordine mai înalte. Numai conservatorismul clasificării ştiinţifice a tins să reţină vechea terminologie. O grupare mai în concordanţă cu spiritul teorie imputaţiei ar trebui să pornească pe o bază cu totul diferită — de pildă, separarea ramurilor statice şi dinamice de venit. Dar — şi acesta este punctul esenţial — în nici un sistem baza pentru gruparea factorilor nu este determinată de caracteristicile lor naturale.

Nereuşita de a percepe aceasta este ceea ce constituie eroarea cea mai gravă a teoriei claselor economice. Această teorie a început prin presupunerea naivă a unei relaţii lăuntrice creată de condiţiile economice naturale între acei factori de producţie care au fost grupaţi împreună pentru motive analitice. Ea construieşte un factor pământ uniform, care poate fi întrebuinţat cel puţin pentru toate felurile de agricultură, şi o muncă uniformă, care poate lucra orice.

Ea face o concesie, o încercare de a se conforma realităţii, când deosebeşte între pământ pentru ciocnirea diferitelor puncte de vedere agricolă, pământ pentru întrebuinţare minieră şi pământ urban şi când diferenţiază între muncă specializată ciocnirea diferitelor puncte de vedere brută.

Dar această concesie nu îmbunătăţeşte lucrurile. Şi — ceea ce este important aici — ele sunt abstracţiuni care lasă pe dinafară tocmai acele caracteristici esenţiale pentru studiul sociologic. Când ne ocupăm de particularităţile formării preţului, ne este permis, în anumite circumstanţe, să facem contrastul între cele trei grupuri: pământ, capital şi muncă.

Dar aceasta nu dovedeşte deloc că o asemenea grupare este permisă când viziune după uveită ocupăm de o problemă cu totul diferită. Fiecare om se năştea în sânul unei stări şi rămânea în ea până la moarte.

ciocnirea diferitelor puncte de vedere semn pentru îmbunătățirea vederii

De-a lungul întregii vieţi îşi păstra calitatea de membru al unei anumite stări. Cineva era stăpân sau şerb, om liber sau sclav, stăpân al pământului sau legat de el, patrician sau plebeu nu pentru că ocupa o anumită poziţie în viaţa economică, ci pentru că aparţinea unei anumite stări. E admisibil că stările erau la origine o instituţie economică, în sensul că, asemenea oricărei ordini sociale, ele se formaseră în ultima analiză din nevoia de a asigura cooperarea socială.

  1. But you've heard the statements and views of President Obama on television.
  2. Oameni cu o vedere incredibilă
  3. Unde să tratezi vederea bună
  4. Ce nutriție este necesară pentru vedere
  5. puncte de vedere - Traduzione in italiano - esempi rumeno | Reverso Context
  6. Она стерла ваткой пару капель крови и уложила шприц в коробочку.

Faptul că datul şi luatul puteau fi ciocnirea diferitelor puncte de vedere şi toate părţile să câştige prin aceasta era cu totul de neînţeles pentru o asemenea teorie. O epocă mai târzie, căutând să justifice sistemul stărilor care, în lumina ideilor liberale care începeau să mijească încet atunci în lume, începuseră să apară nesociale şi de asemenea nedrepte, bazată pe o împovărare unilaterală a ordinelor de jos, clip pentru vedere fabricat o reciprocitate artificială în relaţie: ordinele mai înalte dădeau protecţie celor de mai jos, întreţinere, folosinţa pământului ş.

Dar însăşi existenţa acestei doctrine arată că decadenţa ideologiei stărilor deja începuse. Astfel de idei erau străine de instituţia din zilele ei de înflorire, când relaţia era pe faţă una de violenţă, cum se poate vedea clar în prima deosebire esenţială trasată de stare — deosebirea dintre liber şi neliber.

Motivul pentru care sclavul privea sclavia ca naturală, resemnându-se cu soarta sa în loc de a continua să se revolte şi a fugi cât l-ar fi ţinut picioarele, nu era acela că el credea că sclavia ar fi o instituţie dreaptă, la fel de avantajoasă pentru stăpân şi sclav, ci pur şi simplu că el nu voia să-şi miopie congenitală mare viaţa în primejdie prin neascultare.

Accentuând rolul istoric al sclaviei, s-a căutat de a combate concepţia liberală a supunerii, cât şi a instituţiei stării. Ciocnirea diferitelor puncte de vedere sclavie se spunea că înseamnă un progres în civilizaţie, când oamenii luaţi în luptă erau înrobiţi, în loc de a fi omorâţi.

Fără sclavie, o societate care divide munca, în care negoţurile sunt separate de producţia primară, nu s-ar fi putut dezvolta până nu s-ar fi dispus de tot pământul liber; pentru că oricine ar fi preferat să fie stăpân liber al pământului său propriu, mai degrabă decât un muncitor fără pământ cu materii prime produse de alţii, cu atât mai puţin un muncitor fără proprietate pe pământul altuia.

După această concepţie sclavia are o justificare istorică, întrucât civilizaţia mai înaltă este de neconceput fără diviziunea muncii, care dă unei părţi a populaţiei o viaţă de răgaz, eliberată de grijile comune pentru pâinea de toate zilele.

Faptul că a apărut în istorie arată că au fost forţe active care au produs-o. Singura chestiune care poate fi pusă din punct de vedere ştiinţific este dacă instituţia îndeplinea actualmente funcţia cu care era însărcinată. În acest caz răspunsul este hotărât negativ. Sclavia nu a pregătit calea pentru diviziunea muncii. Dimpotrivă, i-a blocat drumul.

Într-adevăr, societatea industrială modernă, cu diviziunea sa a muncii intens dezvoltată, nu a putut începe să crească până nu a fost desfiinţată sclavia.

Pământ liber, fără stăpân a continuat să existe pentru apropriere, fără a împiedica ridicarea ocupaţiunilor sociale sau a unei clase de salariaţi. Aceasta pentru că pământul liber trebuia să fie făcut mai întâi cultivabil. Mai înainte de a da roadele sale avea nevoie de capital şi îmbunătăţiri.

  • puncte de vedere - Traducere în engleză - exemple în română | Reverso Context
  • (PPT) Ciocniri Explicatii si exercitii | Narcisa Neagu - 7-pitici.ro
  • Tinder pentru vedere
  • Entrambi i punti di vista sono validi.

Adesea cu privire la fertilitatea lui şi aproape întotdeauna în amplasarea lui, era mai rău decât pământul deja sub cultură. Înrobirea muncitorului nu era necesară pentru a o crea. În raportul dintre stări, două tipuri sunt caracteristice. Unul este relaţia dintre nobilul feudal şi cultivator. Nobilul feudal stă cu totul ciocnirea diferitelor puncte de vedere afara procesului de producţie.

Traduzione di "puncte de vedere" in italiano

El intră în scenă numai după ce recolta a fost adunată şi procesul de producţie a fost terminat. Atunci îşi ia el partea lui. Pentru a înţelege natura acestei relaţii nu avem nevoie să ştim dacă a început prin supunerea ţăranilor mai înainte liberi sau prin aşezarea oamenilor pe pământul stăpânit de nobil. Singurul fapt relevant este că relaţia este în afara producţiei şi nu poate, de aceea, să fie dizolvată printr-un proces economic, asemenea conversiunii arendei şi a dijmei de către cultivator.

De îndată ce arenda este convertibilă, ea încetează de a fi o relaţie de dependenţă şi devine un drept de proprietate.

A doua relaţie tipică este ciocnirea diferitelor puncte de vedere de la stăpân la sclav. Aici stăpânul cere muncă, nu bunuri, şi primeşte ceea ce cere fără să ofere nici un contra-serviciu sclavului, cu excepţia unei cheltuieli necesare hrană, îmbrăcăminte, adăpost dacă nu vrea să piardă munca sclavului. În instituţia strict dezvoltată a sclaviei, sclavul este hrănit numai atâta timp cât munca lui aduce un surplus peste costurile sale de subzistenţă.

Nimic nu este mai puţin rezonabil decât de a compara aceste două relaţii cu aceea dintre ciocnirea diferitelor puncte de vedere şi muncitor într-o economie liberă. Istoriceşte, munca salariată liberă s-a dezvoltat, într-o anumită măsură, din munca sclavilor şi a şerbilor şi a trebuit să treacă multă vreme până s-a lepădat de orice urmă a originii ei şi a devenit ceea ce este în economia capitalistă.

Dar este o neînţelegere completă a economiei capitaliste a egala economiceşte munca liberă pentru salariu cu munca făcută de cei care nu sunt liberi. Se pot deduce comparaţii sociologice între cele două sisteme. Căci amândouă presupun diviziunea muncii şi cooperarea socială, şi în aceasta arată trăsături comune. Dar studiul sociologic nu trebuie să treacă cu vederea faptul că caracterul economic al celor două sisteme este cu totul diferit.

ciocnirea diferitelor puncte de vedere sistem de restaurare a viziunii liliecilor

Analiza caracterului economic al muncii libere cu argumente derivate din studiul muncii cu sclavi este necesarmente lipsită de valoare. Muncitorul liber încasează sub formă de salariu ceea ce este, din punct de vedere economic, imputat muncii sale.

Traducere "puncte de vedere" în engleză

Proprietarul de sclavi cheltuieşte aceeaşi sumă — îngrijind de întreţinerea Viziunea se așează în timp ce citește şi plătind negustorului de sclavi un preţ pentru sclav care corespunde valorii prezente a sumelor cu care salariul muncii libere este sau ar fi mai mare decât spezele de întreţinere a sclavului.

Surplusul salariului muncii peste spezele de întreţinere a muncitorului merge astfel la omul care transformă oamenii liberi în sclavi — la vânătorul de sclavi, nu la intermediarul sau la proprietarul de sclavi.

Aceştia doi nu capătă nici un venit specific în economia sclaviei. Este clar, aşadar, că oricine care încearcă să susţină teoria exploatării cu referinţă la condiţiile economiei ciocnirea diferitelor puncte de vedere înţelege cu totul greşit problema.

Toţi cei care sunt legaţi de pământ se străduiesc să li se uşureze sarcina arendei; toţi sclavii se străduiesc pentru libertate, adică pentru o situaţie ciocnirea diferitelor puncte de vedere care să-şi poată utiliza munca pentru ei înşişi.

ciocnirea diferitelor puncte de vedere tratamentul pietrelor vedere

Comunitatea de interese ciocnirea diferitelor puncte de vedere tuturor membrilor unei stări este cu atât mai puternică, cu cât individul este mai puţin în stare să se ridice deasupra sferei legale a stării sale. Nu contează prea mult aici faptul că, în unele cazuri rare, indivizi deosebit de bine înzestraţi, ajutaţi de accidente fericite, sunt în stare să se ridice la stări mai înalte.

Nici un fel de mişcare de mase nu se naşte din dorinţele şi speranţele nesatisfăcute ale unor indivizi izolaţi. Dorinţa de a-şi reînnoi propria lor putere, mai degrabă decât o dorinţă de a nimici nemulţumirea socială, este ceea ce face stările privilegiate să netezească drumul pentru ridicarea celor talentaţi.