Viziunea plutește pe laturi. Spunem bun-venit serenității - Select Design

Şi totuşi, auzim mereu despre pericolele care ne pândesc, nu doar ca indivizi, ci şi ca specie, iar recent au început să răsune, dinspre comunitatea ştiinţifică, avertismente sumbre privind soarta noastră viitoare.

Ne aflăm cu adevărat în pericol de extincţie? Ce îi îngrijorează pe aceşti savanţi? În cadrul prestigioasei universităţi britanice Oxford a fost înfiinţată, în urmă cu doar câţiva anio instituţie de cercetare destinată studierii destinului viitor al omenirii: Future of Humanity Institute.

Omenirea în pericol de extincţie: vom mai apuca secolul viitor?

Lucrează acolo matematicieni, filosofi, oameni de ştiinţă din diferite domenii şi toţi, cu metodele specifice disciplinei lor de studiu, încearcă să prevadă ce se va întâmpla cu noi, oamenii, în deceniile care vor veni. Se pare că, în viziunea viziunea plutește pe laturi, viitorul nu arată prea luminos: o umbră întunecată pluteşte asupra umanităţii, umbră creată de realitatea marilor riscuri pe care ni le asumăm prin ceea ce facem, prin modul în care trăim şi ne dezvoltăm.

Conform viziunii directorului institutului, savantul de origine suedeză Nick Bostrom, riscurile sunt, în momentul de faţă, mai mari decât oricând: dacă nu luăm bine seama, omenirea nu va mai apuca zorii unui nou secol. O specie de mamifere a fost redescoperită după 50 de ani Care sunt, totuşi, datele pe care se bazează asemenea previziuni apocaliptice?

Chiar atât de rău stau lucrurile, încât să ne temem că acesta ar putea fi ultimul veac al existenţei speciei umane? Să ascultăm, aşadar, argumentele pe care specialiştii îşi întemeiază asemenea previziuni sumbre, argumente prezentate, recent, într-un raport intitulat, neliniştitor, Existential Risk as a Global Priority.

Emoții copleșitoare! Alex a ghicit viitorul în cărțile de tarot, la Rămân cu tine!

Dar, după cum propune un articol publicat recent de jurnalistul BBC Sean Coughlan, să vedem întâi veştile bune. Bostrom crede că specia umană ar viziunea plutește pe laturi totuşi supravieţui unor asemenea evenimente.

Am dovedit, deja, în cursul existenţei noastre, că avem capacitatea de a o face: timp de milenii, am trecut prin foamete, inundaţii, persecuţii, cutremure, inundaţii, schimbări climatice… Şi am supravieţuit. Iar în ceea ce priveşte viziunea plutește pe laturi ca Pământul să fie lovit de un asteroid sau să aibă loc nişte super-erupţii vulcanice atotdistrugătoare… în răstimpul unui secol probabilitatea producerii unor asemenea evenimente este extrem de mică.

Specia umană e o specie rezistentă; atât prin propria ei biologie, cât şi prin nivelul tehnologic pe care l-a atins, omul are capacitatea de a supravieţui multor dificultăţi majore.

În secolul precedent, nici măcar cele două războaie mondiale plus pandemia de gripă spaniolă din — lovituri groaznice, care, combinate, au dus la pieirea a zeci de milioane de oameni în doar câţiva ani — nu au putut opri tendinţa de creştere a populaţiei.

Sigur, de perspective alarmante nu ducem lipsă: ameninţarea nucleară, de exemplu, este un pericol serios, dar, după toate probabilităţile, chiar în cazul unui război nuclear, viziune 5 acuitate vizuală ar supravieţui destui indivizi umani pentru ca specia să nu se stingă.

Şi atunci, de ce ar trebui să ne facem griji? Dr Bostrom consideră că am intrat într-un nou tip de eră tehnologică, una care ne periclitează viitorul ca niciodată până acum: am putea fi victimele propriei noastre reuşite spectaculoase, ale propriului nostru triumf tehnologic.

Spunem bun-venit serenității

Pentru prima dată în istoria omenirii, progresele tehnologiei ne-ar putea depăşi capacitatea de a controla potenţialele consecinţe. Biologia sintetică, nanotehnologia şi inteligenţa artificială sunt exemple de domenii în care  omul a pătruns adânc în teritorii necunoscute, unde, după părerea multor oameni de ştiinţă, ne pândesc pericole pe care mulţi dintre noi nici nu le bănuim.

Să luăm ca exemplu biologia sintetică, în care s-au obţinut recent succese atât de extraordinare, precum crearea primei celule  cu genom sintetic.

Asemenea izbânzi ne făgăduiesc, într-un scenariu optimist, uriaşe beneficii — în medicină, agricultură, biotehnologii. Dar orice lucru are şi o latură întunecată, pare să spună pesimismul unora dintre oamenii de ştiinţă care încearcă să anticipeze viitorul acestui domeniu. Printre ei, Nick Bostrom este îngrijorat de faptul că manipularea biologiei umane ar putea duce la o depăşire — poate accidentală, dar funestă — a limitei de siguranţă şi ar putea avea consecinţe neprevăzute. Nanotehnologia, care promite şi ea atât de multe viziunea plutește pe laturi medicină, chimie şi ingineria materialelor, ar putea deveni distructivă dacă ar fi folosită pentru fabricarea de armament.

Istoria geodeziei

Iar inteligenţa artificială, roboţii inteligenţi, ar putea ajunge să interacţioneze cu lumea într-un mod care să fie spre paguba oamenilor.

Pe cât de mare ar putea fi ajutorul dat de ei în industrie, agricultură, medicină ori gestionarea proceselor economice, pe atât de teribilă s-ar putea dovedi intervenţia lor în unele cazuri: lipsite de compasiune şi orientate doar spre eficienţă, aceste maşinării inteligente s-ar viziunea plutește pe laturi dovedi indiferente la pagubele pe care le-ar produce din întâmplare sau la victimele pe care le-ar face accidental.

În cazuri dificile, delicate, când deciziile ar trebui luate cu o subtilitate a gândirii şi a simţirii pe care oamenii au atins-o după multe milenii de evoluţie, deopotrivă biologică şi culturală, s-ar putea ca maşinăriile să fie pur şi simplu brutal şi necruţător de eficiente.