Viziunea omului albino
- Șobolanul albinic motive Din punct de vedere științific, susținută de cercetarea modernă, cauza principală a acestui fenomen poate fi absența precum și blocarea în organism a unei enzime speciale, care este responsabilă pentru sinteza melaninei.
- Hipermetropie cum se restabilește vederea la adulți
- Tema de anul acesta, a tuturor evenimentelor cu caracter festiv este DiscoverDanube online!
- Traduceri în limba română[ modificare modificare sursă ] - Omul invizibil, ed.
- Hipermetropia 0 6 este cât de mult
Învierea, văzută cu ochi de poet Distribuie Print Invitat în Vinerea Mare la TVR de către actriţa Dana Ciobanu, de data aceasta pe post de jurnalistă, să discutăm despre reflectarea minunii Învierii în literaturile lumii, y compris şi în cea română, cele 50 de minute au trecut ca o clipă, astfel că poemul Ci eu singur sub pământ de Ion Mureşan, pe care am vrut să-l citesc pe final, a rămas nerostit.
Ceea ce aminteşte de legendele soteriologice, conform cărora Hristos viziunea omului albino Maica Domnului ar fi coborât în Iad spre a-i elibera pe păcătoşi.
Nimic de luat, nimic de adăugat. Este acel caz — rarissim — când poezia nu se caută, fiindcă ea e cea care te găseşte!
Sau, mai exact : ţi se arată, ţi viziunea omului albino revelează. Ca şi cum fugit — de-a scăpării! Ci eu singur sub pământ Ci eu singur sub pământ. Ci eu singur, singur, singur sub pământ departe.
Căci pământul i-a expectorat pe toţi. Pe toţi i-a scuipat între flori, în batista înflorată a primăverii. Pe toţi i-a dat afară.
Acum ei sunt pete de sânge în batista unei frumoase domnişoare tebeciste. Şi tocmai acum e ziua Învierii.
Tocmai acum e ziua celei de a doua veniri a Mântuitorului. E Ziua Judecăţii.
- Omul invizibil - Wikipedia
- Educație | Grădina ZOO
Pe toţi i-a scos pământul afară din plămânii lui, unde, Doamne, atât de bine s-au păstrat. Aceasta e Ziua Judecăţii, ziua în care creşte carnea pe fiecare os, carnea se depune pe oase ca praful pe mobilă.
Aceasta e ziua când carnea e luminoasă ca Luna. E o carne sigură. Şi pe fiecare osisor creşte carnea. Încât se umple pământul de oameni şi apele de peşti.
- Învierea, văzută cu ochi de poet
