Viziune umană 1%

Bazele creativității[ modificare modificare sursă ] Există numeroase definiții ale creativității, fără să fie formulată o definiție general acceptată. Unele definiții sunt contradictorii sau subiective, de aceea, în continuare, sunt citate câteva definiții din dicționare de referință, precum și definiții propuse de experți în studiul creativității. În Dicționarul enciclopedic [2] creativitatea este definită ca "trăsătură complexă a personalității umane, constând în capacitatea de a realiza ceva nou, original".

Dicționarul Webster [3] oferă trei viziune umană 1% ale creativității: ٭starea sau viziune umană 1% de a fi creativ; ٭abilitatea de a transcende ideile, regulile, modelele, relațiile tradiționale și de a crea noi și semnificative idei, forme, metode, interpretări etc. Enciclopedia Britannica [4] [1] prezintă o definiție concentrată pe obiectivele activității creative: creativitatea este "abilitatea de a face sau, altfel spus, de a produce ceva nou, fie o nouă soluție a unei probleme, fie o viziune umană 1% metodă sau un dispozitiv nou sau un nou obiect artistic ori o nouă formă artistică".

O definiție amplă a creativității a fost enunțată de Ellis Paul Torrance [6] : creativitatea este "un proces de sensibilizare la probleme, deficiențe, goluri în cunoștințe, elemente care lipsesc, dizarmonii etc.

Teresa M. Inovația constituie implementarea ideilor creative într-o organizație. Input-ul creativ este o parte esențială a rezolvării problemelor care apar în toate fazele viziune umană 1% de inovație. Creativitatea persoanelor și echipelor "este o condiție necesară însă nu și suficientă pentru inovare" cf. Amabile et al. Inovația de succes depinde și de alți factori, aceasta poate proveni nu numai din ideile creative care își au originea într-o organizație, ci și din idei create în altă parte ca în transferul tehnologic.

Cercetările [8] sugerează că trei factori pot determina creativitatea individuală în orice situație: Expertiza este "baza viziune umană 1% activități creative". Aceasta îi oferă unei persoane cunoștințele tehnice, procedurale și intelectuale pentru a identifica elementele importante ale oricărei probleme particulare.

Competențe de gândire creativă: se referă la modul imaginativ, inventiv și flexibil în care persoana abordează problemele; aceste competențe depind de trăsăturile personale independență, orientare spre acceptarea riscului, toleranță pentru ambiguitate și de tipul de gândire. Gândirea creativă se caracterizează prin abilitate puternică de a genera noi idei prin combinarea unor elemente anterior disparate. Motivația este în general acceptată ca fundamentală pentru creativitate,iar cei mai importanți factori motivanți sunt viziune umană 1% intrinsecă auto-motivația și interesul intrinsec de a efectua lucrarea obiectul creațieicare sunt mai eficienți decât motivația extrinsecă recompense,recunoaștere.

Intr-un sens, persoanele creative sunt la discreția propriilor valori și motivații și se ocupă cel mai bine de probleme pentru care au o puternică afinitate emoțională.

O definiție a creativității dată de National Advisory Committee on Creative and Cultural Education din Anglia [9] [3] este următoarea: "O activitate imaginativă adaptată astfel încât să producă rezultate care sunt atât originale cât și de valoare". Această definiție accentuează rezultatele,mai degrabă decât procesele de creație. Caracteristicile viziune umană 1% de creație sunt clasificate,de regulă, în patru categorii.

• Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman
• До пяти оставалось еще пятнадцать минут, а от ее квартиры до дворца было десять минут ходьбы.

In primul rând,creativitatea implică totdeauna gândirea sau comportarea imaginativă. Activitatea imaginativă este un proces de generare a ceva original: oferirea unei alternative la ceea ce este convențional, de așteptat sau de rutină.

In al doilea rând, în mod general, această activitate imaginativă are un scop precis: adică viziune umană 1% direcționată spre atingerea unui anumit obiectiv sau rezolvarea unei probleme centrale.

Uneori, obiectivul se modifică, atunci când apar noi idei și posibilități: uneori, de exemplu în procese de invenții sau descoperiri sunt identificate noi scopuri când produsul sau ideea inițială au apărut.

In al treilea rând, aceste procese trebuie să genereze ceva original. Originalitatea poate fi de mai multe categorii: individuală în raport cu rezultatul anterior al persoaneirelativă față de grupul de care aparține sau istorică rezultatul este original în raport cu orice realizare anterioară în domeniul particular.

În al patrulea rând, rezultatul trebuie să fie de valoare în raport cu obiectivul. Există multe judecăți posibile ale valorii,în funcție de domeniul de activitate în chestiune: eficient, util, agreabil, valabil, tenabil durabil.

Există multe aspecte ale creativității în funcție de domeniul de creație, însă o definiție ar include abilitatea de a combina cunoștințe din domenii anterior disparate, de a lua obiecte sau idei existente și a le combina în moduri diferite pentru noi scopuri. Astfel, o definiție simplă a creativității este: "acțiunea de a combina elemente anterior necombinate" [10] [4] Au fost propuse trei "tipuri" de creativitate Florida, R.

Toate aceste viziune umană 1% ale creativității se află în corelație, implicând procese de gândire comune îmbunătăți vederea în mlaștină completându-se reciproc. Economia creativă este rezultatul corelațiilor dintre tehnologii, arte și afaceri.

După Departamentul de Comerț și Industrie din Anglia [12] [5] creativitatea poate fi definită ca "producerea de noi idei care sunt corespunzătoare pentru scopurile unor afaceri particulare".

Această viziune umană 1%, orientată spre creativitatea economică, prezintă o preferință pentru termenul inovație și consideră creativitatea ca prima fază din procesul de inovare. Pe de altă parte, este un fapt curent să se asocieze creativitatea cu diferite sectoare cum sunt filmul, muzica, pictura sau designul. Activitățile creative care se bazează pe creativitate individuală, competențe și talent pot include publicitatea, filmul și video, arhitectura, muzica, pictura, artele de reprezentații performance- în l.

În privința tipurilor de creativitate, au fost propuse și alte categorii: creativitatea științifică, creativitatea artistică și creativitatea conceptuală. Creativitatea științifică, în termenii cei mai simpli, implică descoperirea unor adevăruri științifice. Creativitatea științifică a fost tratată pe larg în cartea lui Abraham MolesLa crėation scientifique [13]. Creativitatea artistică este aptitudinea de a reda lucruri apreciate pentru frumusețea lor estetică; există doar la indivizii cu predispoziție vizuală și tactilă pentru artă.

In acest sens, creativitatea este procesul mental care implică generarea unor miopie 24 idei sau concepte, sau a unor noi asocieri între ideile, cunoștințele sau conceptele existente. Cercetătorii asupra creativității, majoritatea viziune umană 1% din domeniul psihologiei, pretind, de obicei, că a fi creativ înseamnă a produce ceva nou original, neașteptat și adecvat adaptiv, referitor la constrângerile sarcinii date.

Creativitate

Subsumate criteriului de adecvanță sunt calitățile de a fi corespunzător, a fi util și a avea valoare, conform cu unele criterii externe. Cel puțin trei aspecte ale creativității au atras mai multă atenție.

Acest aspect are o importanță particulară, deoarece constituie baza oricărei evaluări a performanței creativității în lumea reală și poate deschide "o fereastră" asupra altor aspecte ale creativității. Cea mai obișnuită metodă pentru măsurarea creativității produselor utilizează rating-uri ale unor experți în domeniul dat. Tehnica evaluării consensuale CAT este un exemplu al acestei abordări.

Gândirea creativă poate fi divizată în raționamentul divergent și cel convergent. Gândirea divergentă este aptitudinea intelectuală de generare creativă, cu fluență și viteză,a unor soluții multiple,originale,neobișnuite,diverse și elaborate la o problemă stabilită.

Guilford [15] a considerat această trăsătură cognitivă ca fiind cel mai important ingredient al creativității; creativitatea se bazează pe gândirea divergentă. Cele mai importante caracteristici ale gândirii divergente sunt: flexibilitatea mentală, originalitatea, fluența și inventivitatea. Gândirea divergentă este exemplificată de bogăția ideilor și originalitatea acestora.

Gândirea convergentă este raționamentul analitic, măsurat prin teste de inteligență. Răspunsul formulat este unic și riguros determinat, reprezentând cea mai bună soluție potențială. Acest tip de gândire este utilizat după evaluarea unui set de idei, informații sau alternative. Ambele aptitudini par să fie necesare pentru rezultatul - output-ul creativ.

Viziune umană 1% divergentă este esențială pentru noutatea produselor creative, în timp ce gândirea convergentă este fundamentală pentru a ajunge la concluzia adecvată, specifică pentru situația dată.

Creativitate

Gradul de predominanță variază în funcție de sarcină sau ocupație: un matematician poate manifesta mai multă gândire convergentă, pe când un artist va prezenta mai multă gândire divergentă. Creativitate și inteligență[ modificare modificare sursă ] Relația dintre creativitate și inteligență a fost studiată, între alții, de Viziune umană 1% J. Sternberg în manualul Handbook of Creativity [16]. Sternberg afirmă că există trei aspecte principale care sunt fundamentale pentru creativitate: abilitatea sintetică, abilitatea analitică și abilitatea practică.

Aceste trei aspecte decurg din teoria "triarhică" formată din trei aspecte a inteligenței umane, promovată de R. Această abilitate include gândirea divergentă. O caracteristică a acestui aspect este abilitatea de a redefini problemele într-un mod complet diferit și de a gândi în mod intuitiv și pătrunzător. Este abilitatea de a traduce abstracțiile și teoriile în aplicații realiste.

Inteligența superioară este comună multor persoane creative.

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman

Totuși, multe studii ale relației creativității cu inteligența au arătat că inteligența generală extremă nu stimulează, în mod necesar, creativitatea. Totuși, cercetările asupra "ipotezei de prag" au produs rezultate mixte, care s-au extins de la sprijinul entuziast până la combatere și rejectare.

Тут одна из игуан бросилась на. Галилей схватил ее за шею и яростно встряхнул, сломав при этом ей шею. Она умерла.

Insă subiecții cu performanțe ridicate la testele de creativitate aveau la testele de inteligență cote cel puțin mijlocii, de unde rezultă necesitatea perimetru oftalmic pentru o creativitate superioară. Există diferențe specifice ale gradului de inteligență necesar: inteligența este mai importantă în creativitatea științifică, având un rol mai mic în arte pictură, muzică etc.

Pentru atingerea acestui obiectiv specific vor fi susținute din FSE următoarele tipuri de acţiuni: Acțiuni care vizează angajații: Participarea angajaților la programe de formare profesională cursuri de calificare de nivel conform Cadrului Național al Calificărilor, cursuri de scurtă durată, de specializare și perfecționare etc. În vederea îndeplinirii OS 6. În acest sens, axa de Asistenţa Tehnica a POCU va acţiona în complementaritate cu Programul Operaţional Capacitate Administrativa şi Programul Operaţional Asistenţa Tehnica în ceea ce priveşte aranjamentele procedurale, respectiv existenţa unei grile de salarizare unice pentru personalul implicat în managementul şi controlul FESI, existenţa unor criterii comune de recrutare a personalului etc. Documentul include și un calendar orientativ al liniilor de finanțare pentru următorii doi ani. Planificarea lansărilor cererilor de propuneri de proiecte este un element esențial pentru asigurarea premiselor implementării performante a unui program operațional.

Se întâlnesc însă și semnificative excepții față de această aserțiune! In științe este esențială "sensibilitatea la probleme" care stimulează spiritul de investigație; în arte este importantă sensibilitatea ca ecou afectiv al evenimentelor care animă ideile și succesiunea imaginilor.

Numărul total de răspunsuri interpretabile, semnificative și relevante la stimuli. Varietatea categoriilor de răspunsuri relevante la problema dată. Răspunsuri care sunt neașteptate, neobișnuite, unice sau statistic rare.

Adăugarea de detalii pertinente. In Torrance a eliminat scala de viziune umană 1% aceasta prezenta o corelație ridicată cu fluența. Testele TTCT au devenit unele dintre cele mai utilizate măsuri ale creativității, inclusiv pentru evaluarea efectelor programelor educaționale în școli, a programelor curriculare și a procedurilor de învățământ creativ.

Utilizarea repetată, în timp, a testelor TTCT la câteva mii de copii din școala elementară a dovedit că acestea sunt printre cele mai valide dintre toate testele de creativitate. Testele TTCT au fost traduse în peste 30 limbi și sunt utilizate ca instrument pentru evaluarea potențialului creativ.

Davis [19] a "inventariat" peste trăsături de personalitate și adjective ale atitudinii creative,găsite în literatură asupra creativității, și le-a împărțit în trăsături pozitive, social dezirabile și trăsături viziune umană 1%, potențial supărătoare.

Dintre acestea, în ordinea caracteristicilor importante sunt: imaginația, sensibilitatea la probleme, curiozitatea, intuiția, descoperirea ideilor, toleranța pentru ambiguitate, independența autonomiaoriginalitatea etc. Independența autonomia.

Persoanele creative tind să fie independente,nonconformiste în gândire și acțiune, sunt relativ neinfluențate de alții. Autonomia este o trăsătură care înglobează și alte dispoziții sociale: introversiunea, motivația intrinsecă, autoîncrederea, dorința de solitudine, insatisfacția cu statu-quo.

Демонстрацию своих выдающихся умственных способностей октопаук начал с перемножения в уме пяти- и шестизначных - А как узнать, что октопаук действительно дает правильный ответ. - поинтересовался один из солдат помоложе. - Перед нами только цветовые - Молодой человек, - усмехнулся Ричард, - разве вы не видите, что то же число получилось на калькуляторе лейтенанта и моя дочь назвала его правильно. Или вы полагаете, что это _она_ так считает в _уме_.

Imaginația constituie o aptitudine importantă și se bazează pe anumite predispoziții ereditare, pentru sinteza unor noi imagini, noi idei. Imaginația creativă desemnează capacitatea unui individ de a efectua o activitate creatoare, adesea generalizată la întreaga capacitate inventivă Henri Piėron, [22].

Dezvoltarea imaginației presupune însă multă muncă în procesul de creație. Dar viziune umană 1% lui Edison nu se aplică deloc în cazul lui Wolfgang Amadeus Mozart, viziune umană 1% să compună o sonată în câteva zile.

Imaginația creativă este un mod de gândire în esență generativ de noi idei, conexiuni, analogii și a devenit sinonimul conceptului de "creativitate". Sensibilitatea la probleme. Este o trăsătură esențială pentru rezolvarea eficientă a problemelor. Persoana creativă are capacitatea de a observa ceea ce este neobișnuit și diferit, de a vedea potențiale nerealizate în situații date, de a observa asemănări și analogii în experiențe diferite.

Intuiția- insight viziune umană 1%. O personalitate intuitivă observă relațiile, implicațiile, are o sensibilitate sporită la detalii și pattern-uri. Persoana creativă prezintă originalitate în gândire și idei, vede lucrurile în modalități noi. Originalitatea se exprimă și prin aptitudinea de a lăsa la o parte sistemele ferm structurate și stabilite, de a dizolva sintezele existente și de a utiliza elementele și concepțiile în afara contextelor inițiale, pentru a crea noi combinații, noi sisteme de relații.

Intr-un portal de creativitate [7] Robert Alan Black prezintă definițiile a "32 trăsături ale persoanelor creative".

Cu cât o persoană dispune de mai multe dintre cele 32 trăsături, cu atât este mai creativă sau are un potențial să devină astfel. Modele ale procesului de creație[ modificare modificare sursă ] Mulți psihologi consideră creativitatea ca un viziune umană 1% format din faze etapeparcurse pentru rezolvarea problemelor sau inventarea noilor produse.

Unii experți resping totuși concepția că creativitatea poate fi descrisă ca o succesiune de faze ale unui model. De exemplu, Vinacke [23] consideră că gândirea creativă în arte nu urmează un model segmentat în faze.

Totuși, astfel de opinii contrare sunt minoritare.

În realitate, modelele proceselor creative sunt utile în ghidarea creativității și inovației, însă nu trebuie utilizate prea rigid, într-o succesiune fixă a fazelor, pot exista devieri de pietre prețioase pentru vedere un model, într-o situație dată. Unul dintre modelele timpurii ale procesului de creație a fost propus de Graham Wallas ,profesor de Științe Viziune umană 1% la London School of Economics, în viziune umană 1% sa The Art of Thought Arta gândirii [24].

Modelul propus inițial de Wallas conținea 5 viziune umană 1% ٭Pregătire: este o fază de preparare, când are loc definirea, observarea și studiul problemei, se adună informații și materiale de bază asupra problemei, pentru a construi o cunoaștere solidă a subiectului domeniului. Persoana creativă trebuie să cunoască bine domeniul său de specializare, înainte de a se aștepta ca ideile să apară în acel domeniu.