Vitamina a viziune rodopsină. (PDF) Vitamina A | Ursache Iuliana - 7-pitici.ro


Ursache Iuliana Vitamina A Vitaminele reprezinta o clasa de substante organice, de origine, in general, exogena, cu structuri chimice foarte variate. Prin molecula lor, vitaminele nu vitamina a viziune rodopsină elibera energie si nici sintetiza marerial plastic,rolul lor primordial fiind cel catalitic. Sunt indispensabile pentru desfasurarea normala a proceselor metabolice, generatoare de energie, si a celor anabolice, fiind considerate biostimulatori exogeni,substante active din aceeasi grupa cu enzimele si hormonii.

Vitaminele au fost clasificate in doua mari grupe: liposolubile si hidrosolubile. Vitaminele liposolubile sunt solubile in grasimi si insolubile in apa, acestea gasindu-se in alimentele grase.

Excesul alimentar sau farmaceutic este depozitat in lipidele tisulare si poate duce la fenomene de hipervitaminoza toxica. In cazul carentelor alimentare, semnele clinice de insuficienta vitaminica apar dupa vitamina a viziune rodopsină perioada mai lunga de aport alimentar spasm de vedere deteriorat. InElmer McCollum, un biochimist de la Universitatea Wisconsin si colega lui, Marguerite Davis, au identificat un nutrient solubil in grasimi de lapte si ulei de ficat de cod, pe care l-au numit "fat-man factor A".

Munca lor a confirmat-o pe cea a vitamina a viziune rodopsină Thomas Osborne si Lafayette Mendel, de la Yale, care au sugerat existenta unui nutrient solubil in grasimi gasit in lapte, tot in Izolata in si sintetizata invitamina A, denumita si vitamina antixeroftalmica sau axeroftol este din punct de vedere chimic un alcool retinol.

Loading...

Apartine fammiliei de compusi chimici numita retinoizi. In timp cercetarile au dovedit ca ea reprezinta un atioxidant de o reala valoare pentru intarirea sanatatii. Vitamina A se gaseste in natura sub doua forme: vitamina A ca atare,numita si retinol prezenta in alimentele de origine animala si provitamina A cunoscuta sub denumirea de caroten, care se gaseste atat in produsele animale cat si in cele vegetale. In alimente au fost identificate cel putin zece varietati de provitamine caroteniinsa cel mai reprezentativ este Beta-Carotenul care ajunge in organism prin aport alimentar si este transformat in ficat in Vitamina A in functie de necesitati.

Numele de retinol a fost pus astfel ca referire la participarea acestui compus in functiile de la nivelul retinei. Surse naturale de vitamina A sunt untul, lactatele, galbenusul de ou, ficatul,uleiul de peste.

Totodata retinolul il gasim in fructe si legume care contin carotenoide. Carotenoizii sunt pigmenti care determina culorile rosu,orange si galben din plante, fructe si legume.

Organismul poate converti anumiti membrii ai familiei carotenoide in vitamina A, precum beta-carotenul, alfa-carotenul si gama-carotenul. Vitamina antixeroftalmica este o beta-ionona cu o catena vitamina a viziune rodopsină in care legaturile simple alterneaza cu cele duble si se termina cu o functie de alcool primar. Prin oxidarea functiei alcoolice, vitaminele trec in formele aldehidice retinal sau dehidroretinal si acide acid retinoic vitamina a viziune rodopsină mai pastreaza efecte vitaminice.

Din punct de vedere structural, vitamina A este un derivat poliizoprenic. Ea este activa in organism sub 3 forme: retinol, depozitat in ficat, de unde este eliberat in sange si transportat la nivel celular unde este convertit, dupa necesitati, in alte 2 forme active: retinalul si acidul retinoic. Dupa cunostinetele actuale sub denumirea de vitamina A se grupeaza derivatii beta-iononici, cu structura sau activitate biologica comparabila cu cea a moleculei de baza care este transretinolul, sau retinolul, numit si vitamina A1.

Izomerii cis sunt mai putin stabili si se pot converti usor in configuratia trans. Unii dintre acestia sunt gasiti in stare naturala si detin functii esentiale. Izomerul cis-retinal este cromoforul rodopsinei, molecula fotoreceptoare vertebrata.

vitamina a viziune rodopsină viziunea 1 5 it

Rodopsina este formata prin legarea covalenta printr-o baza Schiff a cis -retinal de o proteina opsina cu bastonas, cu con albastra,rosie sau verde. Procesul vederii se baseaza pe izomerizarea indusa de lumina cromoforului din cis in all-trans, rezultand o schimbare a fotoreceptorului moleculei,astfel ca unul dintre primele semne ale deficientei de vitamina A este orbirea de noapte si acuitatea vizuala scazuta.

Retinolul vitamina A1 si dehidroretinolul vitamina A2 se gasesc ca atare in alimentele animale care contin retinil esteri, prin a caror hidroliza se obtin. In timpul procesului de absorbtie din intestine, retinolul se esterifica cu acizi grasi saturati si se incorporeaza in chilomicroni care trec in sange pe cale limfatica.

Retinolul se depoziteaza in ficat sub forma de esteri. Esterii la randul lor pot fi hidrolizati, retinolul trecand in sange unde este vehiculat de o proteina specifica spre tesuturile extrahepatice,unde se leaga de proteine specifice celulare.

Retinolul are un rol deosebit in buna functionare a organelor vizuale, carenta respectiva ducand la scaderea capacitatii de adaptare a ochilor la lumina difuza,in cazuri mai grave putand aparea o ulcerare a mucoasei oculare si chiar a corneei, fapt ce poate provoca opacizarea cristalinului si orbirea.

Obtinerea de retinol este recomandabil a se face din beta- caroten. Aceasta optiune este justificata de toxicitatea redusa a acestei trofine care, in plus, are proprietatea de a preveni instalarea unor forme de cancer, precum si de a cobori nivelul colesterolului si vitamina a viziune rodopsină a reduce astfel riscul afectiunilor cardiace. Totodata retinolul are rol in spermatogeneza, dezvoltarea placentei si a embrionului, putand fi folosit si ca tratament pentru acnee in creme.

Beta-carotenul continut in fructe si legume este considerat ca fiind, de fapt, pro-vitamina A. Continutul in caroten al alimentelor se exprima in mcg sau in mg.

vitamina a viziune rodopsină miopie viziune dublă

vitamina a viziune rodopsină El poate fi absorbit la nivel intestinal sau poate fi transformat la nivelul enterocitelor, in retinal din care o parte se transforma in retinol si o cantitate mica in acid retinoic. Sub actiunea unei enzime numita carotenaza, la nivelul ficatului si intestinului subtire, carotenul se transforma in retinol,fiind necesara 6mg de beta-caroten pentru a putea obtine 1 mg de retinol. Acest randament scazut de transformare explica faptul ca actiunile ce au loc in organism asupra unei parti din carotenul ingerat si supus transformarii, metabolizarii, fac ca doua treimi din acesta sa fie eliminat prin fecale 4 din 6 mg si numai restul de o treime sa fie retinut in organism.

Din ceea ce se retine o jumatate este asimilata imediat drept retinol, iar cealalta jumatate este pastrata sub forna de beta-caroten ca rezerva pentru asimilari ulterioare, tot sub forma de retinol, in functie de necesitatile biologice ale organismului respectiv.

vitamina a viziune rodopsină poate exista viziune 150

Este recomandat ca vasele in care se ralizeaza fierberea vegetalelor cu caroten sa nu fie oxidante, fabricate din fier sau cupru, ci sa fie perfect emailate sau facute din sticla. Beta-carotenul dispune de virtuti anticancerigene mai mari decat retinolul. Datorita antioxidantilor pe care ii contine, carotenul face ca procsul de inrautatire a starii de sanatate a ochilor sa fie redus cu o treime, precum si procesul de instalare a diverselor afectiuni cardiace.

Aceste efecte benefice au fost determinate in cazul morcovilor, spanacului si verzei. Spre deosebire de retinol, carotenul nu este sensibil la lumina, in schimb este labil la uscaciune, motiv pentru care se impune pastrarea gradului de umiditate in legume si fructe avut in perioada recoltarii.

Beta-carotenul este cel mai activ precursor al vitaminei A si in doze mari nu este toxic,spre deosebire de aceasta. Vitamina a viziune rodopsină cazul in care aportul excesiv poate cauza o ingalbenire reversibila a pielii.

El poate creste incidenta aparitiei cancerului la plamani si la nivelul colonului daca este oferit izolat fumatorilor. Retinalul sau retinaldehida, este component al pigmentului vizual, rodopsina, din celulele cu bastonase ale retinei si este responsabil de vederea nocturna.

Opsina, proteina din celulele cu conuri si bastonase se leaga preferential la cis-retinal.

Absorbtia luminii modifica conformatia opsinei si schimba izomerul cis in all-trans retinal cu afinitate mica pentru opsina. Aceasta reactie este pusa in legatura cu modificarile la nivelul canalelor de calciu din membrana celulelor cu conuri. Astfel influxul ionilor de calciu transmite un impuls nervos, permitand perceperea luminii de catre creier. Provitamina A poate fi descompusa pentru obtinerea de retinal. Retinaldehida poate si redusa reversibil in retinol sau poate fi oxidata ireversibil in acid retinoic.

Eficacitatea acesteia impotriva imbatranirii pielii a fost indelung studiata si demonstrata. Retinaldehida se transforma pe cale fiziologica in vitamina A, in functie de necesitatile pielii, si are un efect de antiimbatranire dublu. Actioneaza in profunzime, pentru restimularea metabolismului celular si la suprafata, pentru o piele mai luminoasa. Functiile non-vizuale ale vitaminei A sunt esentiale in functiile imunologice, reproductive si dezvoltarii embrionare a vertebratelor, cum este dovedit de cresterea insuficienta, susceptibilitatea la infectii si defectele congenitale observate la populatiile care primesc cantitati mai mici decat optim de vitamina A in dieta.

O forma a acidului retinoic, all-trans acid retinoic ACTRA este utilizata in prezent drept chemoterapie pentru leucemie promielocitica vitamina a viziune rodopsină, un subtip de leucemie mielogenoasa acuta.

Aceasta se intampla deoarece aceste celule transformate ale acestui subtip raspund de cele mai multe ori la receptorul acidului retinoic. Mareste acuitatea vizuala pe timp de noapte, imbunatateste vederea si ajuta in tratamentul multor boli de vedere,deoarece permite formarea purpurei ochiului.

  • Solutii si metode uimitoare pentru imbogatirea vederii
  • Retinol - Wikipedia

Mareste rezistenta la infectiile respiratorii si ajuta la functionarea normala a intregului sistem imunitar. Mentine sanatatea straturilor superficiale ale tesuturilor si organelor vitamina a viziune rodopsină si contribuie la inlaturarea petelor pigmentare determinate de varsta.

Mentine procesul de crestere si consolidare a oaselor si starea de sanatate a pielii, parului, dintilor si gingiilor. Este totodata si adjuvant in tratamentul emfizemului si al hipertiroidismului.

Unități de măsură[ modificare modificare sursă ] Când se referă la dozele alimentare sau stiința nutriționalăretinolul este de obicei măsurat în unități internaționale UI.

Acidul retinoic are deci rol important in biosinteza glicoproteinelor, in controlul exprimarii genelor, favorizeaza cresterea si diferentierea tesuturilor, are rol in protectia pielii si mucoaselor din tubul digestiv, aparatur respirator si tractul urogenital.

Cand se refera la dozele alimentare sau in stiinta nutritionala, retinolul este de obicei, masurat in unitati internationale U. Acestea se refera la activitatea biologica si este deci, unica pentru fiecare compus; 1 U. Necesarul zilnic de vitamina A este de U. Necesarul de vitamina A sporeste in perioada bolilor insotite de febra, nu depinde de cheltuielile de energie ale organismului, dar depinde de greutate,varsta, stare fiziologica.

Se afirma ca la adultii sanatosi, in perioada vara-toamna, pot fi stocate in ficat rezerve de caroten suficiente, ca surse de retinol, pentru unu sau chiar doi ani, iar la copii si la tineri pentru numai 3 luni, motiv pentru care acestia sunt mai sensibili la carentele in vitamina A.

Acest neajuns se poate preintampina sau remedia printr-un consum sporit de morcovi. Pentru a par oftalmologie eficient absorbita in traiectul digestiv,necesita si prezenta mineralelor. Aceasta lucreaza mai bine in prezenta calciului,magneziului,fosforului, vitamina a viziune rodopsină si zincului. In cazul persoanelor cu afectiuni hepatice, apare pericolul instalarii hipoavitaminozei A, deoarece, in astfel de situatii, carotenul de rezerva nu poate fi transformat in retinol.

Vitamina A -antixeroftalmica sau retinolul, are ca actiune principala acomodarea vizuala la lumina.

vitamina a viziune rodopsină alinierea vederii

Intra in structura pigmentului retinian, rodopsina, care se descompune la lumina, avand rol in vederea la lumina slaba si chiar in distingerea culorilor. Intervine in procesele de crestere osoasa, in formarea smaltului si a dentinei, cand lipsa vitaminei intervine in perioada de odontogeneza, apar defecte in formarea celor doua.

vitamina a viziune rodopsină vedere slabă și primul birou

Rolurile majore ale vitaminei A se exercita la nivel ocular in asigurarea perceptiei luminoase de la nivelul retinei si asigurarea integritatii structurale si functionale a corneei. Vitamina A sub forma de retinal e componenta pigmentilor retiniei rodopsina si iodopsina. In cazul deficitului de vitamina A vitamina a viziune rodopsină acuitatea vizuala in lumina crepusculara hemeralopie sau orbul gainilor.

Ea este indispensabila pentru functionalitatea tesuturilor epiteliale cornee,piele,mucoasa respiratorie,digestiva. La nivelul pielii si al mucoaselor deficitul de vitamina A determina inlocuirea celulelor epiteliale normale cu celule care secreta keratina.

Este necesara pastrarea intacta a tesutului epitelial ca o bariera impotriva infectiilor, fiind implicata si in mentinerea limfocitelor si celulelor T sanatoase.

Vitamina A poate fi necesara la hematopoeza normala, deficienta cauzand anormalitati in metabolismul fierului. De asemenea, ea contribuie si la reglarea somnului si a tensiunii arteriale, intervine in metabolismul proteinelor si sarurilor minerale indeosebi vitamina a viziune rodopsină, grasimilor si glucidelor.

Vitamina A este indicata in afectiuni precum fotofobie, conjunctivita,cheratita, xeroftalmie, acnee, seboree, arsuri, ulcere, furunculoza, calculoza vitamina a viziune rodopsină, cistite, pielite si pielonefrite, diferite afectiuni hepatice si biliare, arterioscleroza, hipertiroidism, hiperglicemie, colite si enterocolite, ulcer gastric, tulburari premenstruale, tulburari de sarcina si alaptare, etc.

La sinteza glicoproteinei este necesara vitamina A. In deficiente severe ale acesteia, lipsa glicoproteinei poate duce la ulcere corneale sau lichefiere.

Vitamina intervine si in numeroase functii celulare, ca stimularea ARN mesager, secretia de mucus, secretea lizozimului lacrimal, salivar si sudoripar si stabilitatea membranelor celulare prin influentarea structurilor lipido-protidice. Pro-retinol A este unul din ingredientele minune anti-imbatranire. Cercetatorii de la Universitatea de Medicina din Michigan au testat o crema pe baza de retinol pe un grup de voluntari in varsta. Pe un brat s-a aplicat o lotiune cu retinol, pe celalalt, o lotiune obisnuita.

Specialistii au cotat ridurile, asperitatile si gradul de severitate a imbatranirii pe o scara de la 0 la 9. La vitamina a viziune rodopsină trialului, pielea bratului pe care s-a aplicat crema cu viziune liz burbo prezinta mai putine semne de imbatranire decat la inceput, iar calitatea pielii celuilalt brat ramasese neschimbata. S-au analizat mostre din tesutul ambelor brate si s-a constat ca retinolul a imbunatatit productia a 2 componente cheie din piele: glicosaminoglicanul si procolagenul.

Vitamina A se comporta, ca un antagonist al tiroidei si ca frenator folicular in sindromul dureros care preceda menstruatiile. Administrarea de vitamina A este indicata in carenta corespunzatoare, in caz d acnee, psoriazis sau ihtioza boala cutanata cronica ce este caracterizata printr-o piele groasa, uscata si aspra la pipait. Vitamina A imbunatateste functiile celulelor albe din sange si augmenteaza raspunsul anticorpilor la antigeni si la activitatea anti-virala.

In plus, acidul retinoic este necesar pentru a mentine structura normala si functia tesuturilor epiteliale si a mucoaselor care se gasesc in plamani, trahee, piele, cavitatea bucala si in tractul gastro-intestinal. Daca aceste tesuturi sunt sanatoase si intacte, servesc ca prima linie de aparare pentru sistemul imunitar, oferind o bariera d protectie pe care microorganismele ce cauzeaza boli nu o pot patrunde. Cu toate ca mecanismele prin care vitamina A promoveaza cresterea si dezvoltarea celulelor nu sunt inca pe deplin intelese, se stie ca acidul retinoic este necesar pentru sinteza multor glicoproteine care controleaza aderenta celulara capacitatea celulelor de a se atasa una de altacresterea si diferentierea celulelor.

Unul din cele mai recente cercetari de varf in domeniul geneticii arata rolul grad ridicat de hipermetrie, istoric medical de vitamina A in realizarea legaturilor genetice.

Carenta de vitamina A poate duce la degenerarea nervilor olfactivi si a celor acustici, scaderea rezistentei la infectii respiratorii si digestice, faringite, bronsite, enterocolite, scaderea vitamina a viziune rodopsină vizuale indeosebi la fumatori, diferite tulburari psihice, diminuare cresterii la copii, afectarea glandelor sexuale si tulburari in functionarea aparatului urogenital, ingrosarea si uscarea pielii, atrofie testiculara, uscaciune vaginala, nervozitate si anxietate, insomnii, cefalee, hipertensiune arteriala, unghii casante, par devitalizat si alopecie.

Deficienta este comuna in tarile in curs de dezvoltare, dar rareori intalnita in tarile dezvoltate. Aproximativ pana la de copii subnutriti din tarile in curs de dezvoltare orbesc in fiecare an din cauza deficientei de vitamina A. Orbirea de noapte e unul din vitamina a viziune rodopsină semne ale ddeficientei. Afectiunile pot fi cauzate de deficiente cronice de absorbtie a grasimilor si se intalnesc cel mai adesea la copiii sub 5 ani, din cauza cantitatii insuficiente de vitamina a viziune rodopsină a ingerata.

Un simptom general de avitaminoza A este cheratinizarea epiteliilor; in primul rand la nivelul epidermei si apoi la nivelul unor mucoase: a vaginului, a uterului. Cheratinizarea produsa la nivelul conjunctivei si corneei poate duce la leziuni grave care sa antreneze chiar pierderea vederii. Asemenea situatii au fost numite xeroftalmie si cheratomalacie. Xeroftalmia reprezinta procesul de cheratinizarea celulelor epiteliale vitamina a viziune rodopsină conjunctiva si cornee, asociata cu procese infectioase secundare;ochiul este inflamat si purulent.

Cand afectiunea progreseaza, se ajunge la cheratomalacie, caracterizata de subtierea corneei, opacifierea si perforarea ei. Deficienta combate abilitatea de a combate infectiile. In tarile in care copiii nu sunt imunizati, bolile infectioase precum pojarul, au rate de mortalitate mai ridicate.

Carenta poate creste riscul de a dezvolta infectii respiratorii si hemoglobina vederii, scaderea gradului de crestere si dezvoltarea greoaie a oaselor. Totodata lipsa fierului poate afecta aprotul vitaminei A.

Consumul excesiv de alcool distruge retinolul, desi un ficat solicita poate fi mai susceptibil toxicitatii cu vitamina A. Datorita prevalentei ridicate a deficientei vitaminei A, in societatile bazate pe consumul de orez, se fac eforturi pentru a produce orez modificat genetic, bogat in beta-carotene. Proiectul orezului auriu este unul dintre acestea si este deja supus sanpin oftalmologie. Expunerea la anumite produse chimice toxice duce la defalcarea de retinol de catre ficat.

Carenta de beta-caroten favorizeaza formarea radicalilor liberi ai oxigenului si ai altoroxidanti puternici. Simptomele intoxicatiei cu vitamina A sunt caderea parului, greata, varsaturi, ingrosarea pielii, tulburari de vedere, eruptii cutanate, osteoporoza, menstruatii neregulate, oboseala, dureri de cap si marirea ficatului. Prea multa vitamina A poate fi daunatoare sau chiar fatala. Organismul converteste forma dimerizata, caroten, in vitamina A pe masura ce este necesara, deci niveluri inalte de caroten nu sunt toxice in comparatie cu formele de ester.

Ficatul anumitor animale, in special cele adaptate mediului polar, contine de obicei cantitati de vitamina A care ar fi toxice pentru oameni.

Carotenoidul beta-caroten a fost asociat cu o crestere in riscul cancerului pulmonar cand a fost studiat intr-un test de prevenire a cancerului pulmonar la barbatii fumatori. Depasirea timp de peste 6 luni a dozelor zilnice poate duce la hipervitaminoza. Aceasta se manifesta prin decalcifiere osoasa sau calcifieri osoase anormale, uscarea pielii, mancarimi difuze tegumentare, rarirea parului, dureri de cap, fisurarea buzelor, marimea in volum a ficatului si a splinei, diaree, voma sau pierderea totala a poftei de mancare, scaderea capacitatii de regenerare a sangelui.

Hipervitaminoza mai apare la diabetici, la cei cu insuficienta tiroidiana si la cei cu valori ridicate ale grasimilor in sange. Cheiloza este un semn initial des intalnit, urmat de uscaciunea mucoasei nazale. In stadii mai avansate apar: eritem, descuamarea pielii, alopecie, unghii friabile, fatigabilitate, carotenodemiie in special la nivelul plicilor nazolabiale, frunte, axila, palme si plantedureri osoase.