Vederea unui iepure și a unui lup,
Impartirea in acest sens este diferita fata de despartirea haitelor pe perioada de iarna; vederea unui iepure și a unui lup despartirea haitelor ari in perioada imperecherii scăderea vederii bune in jurul aceste perioade a fost semnalata in Denali unde o haita de 20 indivizi s-a impartit in doua: una de 11 indivizi, alta de 9 indivizi; — se pare ca aceasta impartire se produce din cauza perechilor reproducatoare inrudite, atunci cand un mascul strain se imperecheaza cu fiica perechii alfa.
Se presupune ca perechea secundara va da nastere unor pui la fel ca si perechea alfa si deoarece perechea dominanta controleaza hranirea progeniturilor, cele doua perechi pot concura pentru aceasta hrana devenind agresive.
Solutia este impartirea teritoriului si a resurselor, acest lucru fiind necesar doar atunci cand hrana este insuficienta, explicandu-se astfel de ce haitele mari nu se despart de fiecare data intr-un an; — indivizii care ocupa o parte a teritoriului apartinand deja altei haite, frecventeaza arii aflate de-a relaxarea ochilor refacerea vederii spatiului de imbinare a teritoriilor; — adesea lupii singuratici frecventeaza mai multe teritorii marginale pana isi intalnesc perechea.
Top 10 cele mai rapide vietuitoare de pe Terra. Ce animal atinge viteze de peste 300 km/h
Uzurparea unui reproducator dominant — ultima modalitate prin care lupii se pot imperechea in propria haita este sa uzurpe pozitia unui lup dominant; — fara indoiala strategia cea mai periculoasa pentru a castiga o pozitie care sa faciliteze dreptul la imperechere ar fi provocarea unui reproducator dominant.
Astfel de lupte care pot deveni mortale in captivitate, nu se produc atat de des in habitatul natural unde partenerul mai slab poate scapa din acest conflict; — conflictele care duc la uciderea unuia din lupi se produc in libertate iar cei care pierd sunt lupii aflati in apropierea marginii unui teritoriu sau in interiorul teritoriului invecinat; — un numar disproportionat de cazuri de lupi ucisi se regaseste printre reproducatorii adulti, insa subordonatii maturi sunt de asemenea ucisi; — s-au intalnit cazuri cand o intreaga haita a uzurpat o alta haita invadandu-le teritoriul si ucigand mai multi indivizi numarul lupilor apartinand fiecarei haite era egal.
Lupul si haita de lupi sunt asociate in mintea umana imaginii unui copil conectat la o familie. Familia umana este o buna analogie pentru haita de lupi. Unii pui pot supravietui fara parintii lor de la varsta de 4 luni.
Top 10 cele mai rapide vietuitoare de pe Terra. Descarca aplicatia si urmareste documentarele tale preferate pe telefon sau tableta! Poate parea mult, dar cu siguranta n-am putea castiga nicio cursa impotriva animalelor de pe lista celor mai rapide vietuitoare de pe Terra. De la mamifere la pasari de prada, iata animalele care pot atinge cele mai impresionante viteze din lume: Iepurele de camp sau iepurele european Unul dintre cele mai mici animale de pe aceasta lista este una dintre cele mai rapide vietuitoare de pe Terra.
Caninii permanenti sunt formati la 7 luni, oasele lungi isi inceteaza cresterea la 12 luni iar unele femele si masculi sunt capabili sa se imperecheze la 10 luni. Atunci de ce lupii raman impreuna cu parintii lor pentru mai mult de 10 — 54 luni cand puii altor specii de mamifere pleaca mai devreme? Haita ca si cresa Un posibil raspuns ar fi ca exista mari variatii in maturizarea unui lup. Psihologic, lupii nu pot fi complet maturi decat pe la 5 ani.
Asocierea continua a lupilor tineri cu haita natala poate fi pur si simplu o vederea unui iepure și a unui lup de maturizare a puilor. Din punct de vedere al parintilor, supravegherea puilor pana la maturizare poate fi cel mai bun mod prin care se asigura ca acestia se dezvolta corespunzator. In plus, lunga asociere cu parintii creste oportunitatea progeniturilor de a invata majoritatea subtilitatilor de vanatoare si a comportamentului de hranire care nu sunt instinctive.
Marimea haitei si marimea prazii Exista cateva marturii cum ca marimea haitei poate fi influentata si de alti factori, anume, marimea haitei variaza in functie de marimea prazii, atingand un numar optim; acest optim ar putea fi acela care permite pradarea cu cel mai mic consum de energie si cea mai mare cantitate de energie returnata. Aceasta relatie intre haita si prada nu este insa definitivata. Haitele mici tind sa se hraneasca cu gunoi resturi si animale mici precum si capriori, iar cele mai mari cu elani si bizoni in Romania cu cerbi.
Factori care complica Biologii au avansat ideea ca haitele exista deoarece acestea pot promova o eficienta mai mare in vanatoare iar aceasta concluzie pare logica. Insa cativa factori complica lucrurile. Daca un numar mare de lupi a fost necesar pentru a prada ungulatele mari, ar fi dificil pentru un lup singur sau o pereche sa supravietuiasca si sa produca pui care sa mareasca haita. De fapt nu este necesar un mare numar de lupi pentru a omori o prada mare.
Lupi singuratici au fost inregistrati ca au omorat chiar si prada inregistrata ca fiind cea mai mare pentru specia de lup, incluzand elani adulti si bizoni. Chiar cand o haita ataca prada, nu fiecare membru participa in mod semnificativ la atac. Datorita experientei si puterii pe care o are perechea reproducatoare, ea va avea tendinta de a prelua conducerea in urmarirea si atacarea prazii si in acest caz este neclar cum pot membri mai tineri din haita sa se implice in vanatoare.
Un alt factor este acela ca marimea haitei in sensul obisnuit nu este obligatoriu aceeasi ca marimea grupului de vanatoare.
Greutatea este de 4 kg, iar în unele cazuri poate ajunge și până la 6 kg.
Iarna, cand lupii se concentreaza in special pe vanatoare, nici chiar atunci nu vaneaza toata haita. O haita de 15 lupi s-a despartit in doua in timpul iernii din si din nou in si Marimea haitei si eficienta vanatorii Pare evident ca vanatoarea in grup va creste eficienta vanatorii.
Un test bun pentru a verifica aceasta ipoteza este determinarea cantitatii de hrana obtinuta per lup pentru haite de marimi diferite. Totusi un posibil pret platit pentru acest avantaj este faptul ca multiplii vanatori trebuie sa imparta intre ei castigul. O buna testare a ipotezei ca grupurile mari de lupi sunt mai eficiente in vanarea si uciderea prazii este determinarea cantitatii de hrana per lup pe diferite marimi de haite.
O haita numarand 15 lupi din Isle Royale a vanat timp de doi ani elani dupa care s-a impartit in doua, insa dupa aceasta cantitatea de hrana obtinuta a fost mai mare decat cea obtinuta pe durata celor doi ani. In mod similar, lupi singuratici din Minnesota au omorat mai multa prada per lup decat o haita de 5 lupi, iar perechile au omorat mai multa prada per lup decat haitele. La o testare mai amanuntita aceste concluzii au ramas neschimbate: cu cat haita este mai mare, cu atat scade cantitatea de hrana care revine fiecarui lup.
Consumarea surplusului de hrana Haitele care vaneaza prazi mari au ca surplus o cantitate periodica de hrana care ramane in urma lor si permite raspandirea unor specii aflate in competitie cu ei in consumarea animalelor de talie mica.
Din punctul de vedere al puilor, daca hrana este asigurata, este avantajos pentru ei sa stea impreuna cu parintii decat sa incerce sa-si gaseasca resursele pe cont propriu.
Lupii care vaneaza capriori nu-si pot permite un numar mare de pui, pe cand cei care vaneaza bizoni si elani au aceasta posibilitate. S-au intalnit cazuri in care lupi dintr-o haita vanau si animale mici pentru a putea ramane in grup.
Daca se poate vana suficienta prada de talie mica, atunci exista sansa ca mai multi indivizi sa poata acompania haita decat in cazuri obisnuite. Acest comportament confirma teoria ca atunci cand factorii de constrangere in ceea ce priveste procurarea hranei se diminueaza, marimea grupului de vanatoare poate creste. Reglementari ale marimii haitei Deoarece parintii lor i-au hranit de cand erau pui, tendinta lor va fi sa ramana impreuna cu parintii lor pana cand ceva vederea unui iepure și a unui lup va obliga sa paraseasca haita.
Oricum, deoarece in fiecare an apar noi progenituri, vechii pui trebuie sa concureze cu cei mici pentru hrana. Prioritatea parintilor este sa-i hraneasca intai pe cei mici; daca este suficienta hrana, celor mari le este permis accesul la hrana.
Unii lupi pleaca la 5 luni, altii raman peste 3 ani, astfel competitia pentru hrana poate fi unul din principalele motive pentru parasirea haitei si poate fi mecanismul de feedback care regleaza marimea haitei prin dispersie parasirea haitei. Alt factor ar fi ierarhia de dominanta a haitei. Cand creste competitia pentru hrana, primii care vor pleca vor fi membrii unei clase inferioare.
Cea mai buna dovada ca competitia pentru hrana afecteaza dispersia vine din SV-ul Quebecului. Acolo tinerii si adultii, intr-o arie cu densitate scazuta a elanului, au facut mai multe deplasari de 5km si mai mult de la teritoriul lor decat au facut lupii din teritoriile invecinate cu densitate mare de hrana; mai mult, femelele fac astfel de deplasari intr-un procent mai mare decat masculii. Acestea dureaza de la cateva zile, la cateva luni, avand o media de mai mult de 22 km distanta in linie dreapta si eventual culminata prin dispersie.
In general, cu cat este mai mare animalul, cu atat cerinta de hrana a acestuia creste, la fel si spatiul necesar obtinerii hranei.
Lupii traiesc in teritorii mici, bine definite atunci cand au o prada abundenta, ei ramanand multi ani in acelasi loc.
Teritoriile mici sunt caracteristice zonelor in care prada nu migreaza iar teritoriile foarte mari — zonelor in care prada migreaza in Alaska, unde prada este caribou, lupii migreaza sute de km in fiecare an. Alti factori care influenteaza marimea teritoirului pe care haita il apara sunt climatul, prezenta altor haite si natura terenului. In arealele cu densitate mare de locuitori, lupii au teritorii mici. Lupii au tendinta de a avea teritorii mari in arealele in care exista alte carnivore mari: rasi, ursi.
Comportamentul teritorial Teritoriul unui animal este definit simplu ca fiind vederea unui iepure și a unui lup in care se poate apara de alte animale din specia sa. Aceasta este diferenta intre teritoriu si areal de raspandire, in ultimul animalele traind dar interferand cu alti indivizi ai speciei, de care nu se pot apara.
Este foarte dificil sa se stabilieasca cat de teritoriali sunt lupii pentru ca acest lucru presupune monitorizarea miscarilor intregii haite pentru o perioada mare de timp, si determinarea modului de interactionare cu alti lupi din teritoirul sau. Specialistii au observat haite de lupi care ataca alti lupi Mech, precum si haite mari care ataca haite mai mici. Lupii rareori sunt prietenosi cu alti lupi nerelationati cu haita, acestia din urma avand un teritoriu bine delimitat in care pot sa stea.
Teritoriul haitei va cuprinde si arealele de vanatoare si calatorie, deci sunt foarte mari, dar haitele sunt despartite de distante mari, ca atare suprapunerea teritoriilor fiind nesemnificativa. Atunci cand teritoriile se suprapun, haitele vor proceda astfel incat sa stea departe una de alta.
Lupoaicahrănind copiii gemeni Romulus și Remus.
In stabilirea unui teritoriu, o pereche de lupi trebuie sa selecteze o arie mult mai mare decat le este necesar deoarece este de asteptat ca acestia sa produca in medie un numar de 5 vederea unui iepure și a unui lup 6 pui care trebuie hraniti. Cand puii au 6 luni ei consuma la fel de multa hrana ca si un adult, ceea metoda de studiere a deficienței de vedere inseamna ca marimea haitei se tripleaza, la fel si resursele necesare supravietuirii.
Mai mult decat atat, unele haite includ nu numai o pereche de lupi impreuna cu puii ci si progeniturile din anii trecuti, marimea haitei putandu-se ridica la peste 15 indivizi.
Lup cenușiu
Perechile de lupi care colonizeaza habitate deja ocupate si care incearca sa-si taie o parte din teritoriu din mozaicul deja existent vor trebui sa inceapa cu arii mici si apoi sa incerce sa se extinda.
In multe populatii de lupi persecutate de vederea unui iepure și a unui lup om, aceasta exploatare lasa spatii intinse libere in acest mozaic. Astfel perechile pot sa-si insuseasca teritorii intregi ale caror ocupanti au fost recent exterminati.
Lupii isi schimba frecvent teritoriul in cautarea prazii sau il maresc sau diminueaza ca raspuns la miscarile prazii. Haitele au fost observate calatorind pe distante mari in timpul iernii, nefiind un lucru neobisnuit ca o haita sa se deplaseze si 50 km pe zi. Lupii singuratici nu au un teritoriu definit si calatoresc pe distante impresionante pentru a-si gasi perechea si a se reproduce Van Tighem, De exemplu, unei lupoaice denumita Opal i-a fost montat un emitator radio in Kananaskis in Alberta si a fost gasita mai tarziu in Idaho, nord de Yellowstone.
Aceasta a calatorit deci peste km. O alta lupoaica numita "Pluie", care a fost prinsa si radiocolata in Alberta Centrala, a calatorit intr-un areal de peste kmp. Dupa ce a fost radiocolata, a plecat spre Banff, s-a alaturat haitei de acolo, a parasit haita si a plecat spre valea plata din British Columbia, s-a indreptat spre Ihaho, dupa care a revenit in Banff. Aceasta calatorie a durat 3 ani.
Mai tarziu colarul a fost gasit cateva sute de km sud in nordul Waterton-Glacier International Peace Park. Cercetatorii i-au pierdut urma, dupa care au gasit-o langa Invermere, British Columbia. Din nefericire a fost impuscata de un vanator. Marcarea teritoriului Lupii utilizeaza multe metode pentru a-si marca teritoriul.
In teritoriile bine definite cea mai importamta metoda este marcarea cu miros. Lupii urineaza pentru a-si marca teritoriul, astfel ca alti lupi pot detecta prezenta haitei. Lupii au un simt al mirosului foarte bun, astfel ca un intrus este repede descoperit. Lupii tolereaza foarte rar alti lupi in teritoriu, R.
Lawrence, in cartea Trail of the Wolf descriind insa cateva scene in care nu au existat altercatii atunci cand s-au intalnit doua haite.
Cand un lup isi marcheaza teritoriul, va ridica unul din picioarele posterioare si va improsca cu o mica cantitate de urina locul marcat un trunchi, un tufis, o roca. Acest tip de urninare, numita urinare prin ridicarea piciorului raised leg urination — RLU este diferita de urinarea ordinara, in care lupul va improsca urina pe pamant. RLU este realizata de alfa lupi masculi si femelecu o tendinta mai mare la alfa masculi.
Alfa femela marcheaza teritoriul mai ales in timpul imperecherii, femela urinand mai intai direct pe sol.
Toate celelalte femele din haita, ca si lupii inferiori sau juvenili vor urina indoindu-si piciorele din spate. Candace Savage in cartea The Vederea unui iepure și a unui lup of Wolves mentioneaza ca uneori toti lupii din haita vor marca un loc, lupii asteptand in linie sa le vina randul la marcat. Lupii singuratici nu vor marca teritoriul prin RLU pentru ca haita sa nu le descopere prezenta. Lupii alfa vor marca limitele teritoriului cu urina vederea unui iepure și a unui lup fiecare m.
Limitele vor fi marcate de mai multe ori, aceste limite importante pentru a nu se produce altercatii intre haite. Lupii nu vor marca acolo unde exista deja marcaje lasate de alti lupi, de vulpi, caprioare, etc.
