Conștiința viziunii. David Chalmers: Cum vă explicaţi conştiinţa? | TED Talk Subtitles and Transcript | TED


E un film uimitor și complex. Are 3D și sunet surround pentru ceea ce vedeți conștiința viziunii auziți. Filmul are simțul mirosului, al gustului și al pipăitului. Percepe senzații corporale, durere, foame, orgasme.

Simte emoții: furie, fericire Are amintiri, precum scene din copilărie, ce rulează în fața ochilor voștri. Și se aude permanent o voce, ce însoţeşte fluxul gândirii conștiente.

cum să testați vederea copilului viziune admisibilă pentru

În centrul filmului sunteți voi Acest film e fluxul conștiinței Conștiința e unul din adevărurile fundamentale ale existenței umane. Fiecare din noi e conștient. O cunoaștem în mod nemijlocit. Cel puțin eu.

N-am de unde ști dacă voi sunteți conștienți. Conștiința face și ca viața să merite trăită. Dacă n-am fi conștienți, nimic n-ar avea sens sau valoare. În același timp însă, e cel mai misterios fenomen din univers. De ce suntem conștienți?

Conştiinţa creştină şi binele din perspectiva persoanei

De ce vedem filmul interior? De ce nu suntem doar roboți ce procesează și produc date fără să vedem filmul interior?

unde este operația de restabilire a vederii igiena vederii atunci când lucrați cu calculatoare

În prezent, nimeni nu știe răspunsul la aceste întrebări. Eu cred că, pentru a integra conștiința în știință, e nevoie, poate, de nişte idei radicale. Unii spun că nu poate exista o știință a conștiinței.

И независимо от того, что кажется тебе логичным, меня не радует перспектива никогда больше не видеть. - Так что вы от меня хотите. - спросила Николь. - Чтобы они сделали из меня какую-то бионическую женщину, которая будет вечно толкаться среди вас, играть роль _гранд-дамы_, надуваться от важности и утомлять всех разговорами. Подобная перспектива меня не привлекает.

Știința, prin natura ei, e obiectivă. Conștiința, prin natura ei, e subiectivă. Deci nu poate exista o știință a conștiinței. Secolul XX a fost dominat de această concepție. Psihologii au studiat obiectiv comportamentul, specialiștii în neuroștiințe au studiat obiectiv creierul și nimeni n-a pomenit de conștiință. Chiar și acum 30 de conștiința viziunii, când a fost înființat TED, existau puține cercetări științifice despre conștiință.

Însă acum 20 de ani, toate acestea au început să se schimbe. Specialiștii în neuroștiințe, ca Francis Crick, și fizicienii, ca Roger Penrose, au spus că e timpul ca știința să abordeze conștiința. De atunci a avut loc o explozie, o înflorire a cercetărilor științifice pe tema conștiinței, iar rezultatele au fost remarcabile. Însă, deocamdată, există și unele limitări esențiale. Preocuparea centrală a științei conștiinței în ultimii ani a fost căutarea corelațiilor dintre anumite zone ale creierului și anumite stări de conștiință.

Cu asta se ocupă Nancy Kanwisher, care a prezentat conferința anterioară.

Acum înțelegem mai bine, de exemplu, zonele creierului ce corespund experienţei conştiente de recunoaştere a chipurilor Însă e tot o știință a corelațiilor, nu a explicațiilor. Știm că aceste zone ale creierului corespund anumitor experiențe conștiente, dar nu știm conștiința viziunii ce se întâmplă.

Îmi place să spun că cercetarea din domeniul neuroștiințelor răspunde la unele întrebări despre conștiință, care ne preocupă: ce fac anumite zone ale creierului și cu ce se corelează? Într-un fel, astea sunt problemele ușoare.

Nu critic specialiștii în neuroștiințe. Nu există probleme ușoare când e vorba de conștiință. Dar ele nu abordează adevărata enigmă din miezul problemei: de ce procesele fizice din creier sunt însoțite de conștiință? De ce există filmul subiectiv interior?

  1. Через несколько минут Орел остановил платформу.

Nu ştim deocamdată. Ați putea spune să dăm răgaz neuroștiințelor câțiva ani.

  • Acuitate vizuală oarbă
  • 7-pitici.ro Nicolae M. CONSTANTINESCU - Stiinta fara constiinta este rui…
  • David Chalmers: Cum vă explicaţi conştiinţa? | TED Talk Subtitles and Transcript | TED
  • VI. Reflectare şi conştiinţă ; structura şi dinamica conştiinţei sociale
  • Conştiinţa creştină şi binele din perspectiva persoanei

Se vor dovedi a fi un alt fenomen emergent, ca ambuteiajele, uraganele, ca viața însăși, și o să le dăm de cap. Cazurile tipice de emergență se referă la comportamente emergente: cum are loc un ambuteiaj, cum se manifestă un uragan, cum se reproduce un organism viu, cum se adaptează și metabolizează substanțele Întrebări despre funcționarea obiectivă.

Ați putea aplica asta la creierul uman pentru a explica comportamentul și funcțiile creierului uman ca fenomene emergente: modul în care mergem, vorbim, jucăm șah Întrebări despre comportament. Dar când vine vorba de conștiință, întrebările despre comportament sunt cele ușoare. Conștiința viziunii problemă e: de ce comportamentul e însoțit de o experiență subiectivă?

Aici, paradigma standard a emergenței, chiar și conștiința viziunii ale neuroștiințelor, n-au prea multe conștiința viziunii spus deocamdată. Sunt adeptul materialismului științific. Vreau o teorie științifică a conștiinței, care să funcționeze.

Mult timp m-am străduit zadarnic să găsesc o teorie a conștiinței, formulată în termeni pur fizici, care să funcționeze. Am concluzionat că nu merge din motive sistemice. E o poveste lungă, ideea centrală fiind că ce obții prin explicațiile pur reducționiste, exprimate în termeni fizici și neurologici, sunt informații despre funcționarea, structura și dinamica unui sistem, despre comportamentul pe care-l determină, excelent pentru rezolvarea problemelor ușoare: cum ne comportăm și funcționăm.

Dar când vine vorba de experiența subiectivă, de ce totul pare venit din interior, vorbim de ceva complet nou, ce reprezintă o nouă întrebare. Cred deci că suntem într-un impas. Avem o minunată înlănțuire de explicații, în care fizica explică conștiința viziunii, chimia explică biologia, iar biologia părți ale psihologiei.

Pe conștiința viziunii parte, e un fapt real că suntem conștienți. Pe de alta, nu știm cum s-o integrăm în perspectiva științifică asupra lumii. Cred că acum conștiința e un fel de anomalie În faţa unei conștiința viziunii de anomalii, e, poate, nevoie de idei radicale.

Meniu de navigare

Cred că avem nevoie de câteva idei care la început par nebunești, înainte de a înţelege conștiința în mod științific. Există câteva posibilități în această privință. Prietenul meu Dan Dennett, prezent aici, are una. El spune că nu există probleme dificile legate de conștiință. Conceptul de film subiectiv interior implică un fel de iluzie sau confuzie.

De fapt, trebuie să explicăm funcțiile obiective și comportamentul creierului, și atunci am explicat conștiința viziunii ce trebuie explicat. Bravo lui! E genul de ideie radicală pe care trebuie s-o explorăm, dacă vrem o teorie a conștiinței reducționistă, în termeni neurologici. În același timp, pentru mine și alții, această concepție aproape că neagă faptul conștiinței și, astfel, nu e acceptabilă.

Așa că eu abordez altfel problema. În continuare, vreau să explorez două idei nebunești care, cred eu, par promițătoare. Prima idee nebunească e: conștiința e fundamentală.

Fizicienii cred că unele aspecte ale conștiința viziunii sunt elemente fundamentale: spațiul, timpul și masa.

Este deci necesar să descifrăm mai întîi sensul conceptului de reflectare, să urmărim momentele mai importante ale dezvoltării capacităţii de reflectare a materiei, în vederea desprinderii mecanismului genezei şi specificului conştiinţei — formă superioară de reflectare, proprie omului. Categoria de reflectare După cum am mai văzut, materia este structurată şi organizată în sisteme şi structuri tot mai complexe ; acestea se găsesc într-o permanentă interacţiune, care generează mişcarea şi dezvoltarea. Pe bună dreptate, ştiinţa modernă acordă tot mai multă atenţie interacţiunii fenomenelor, iar filozofia explică o serie de probleme ale ontologiei conștiința viziunii gnoseologiei pornind de la interacţiunea universală a obiectelor şi fenomenelor.

Ei postulează legile fundamentale ce le guvernează, precum legile gravitației sau ale mecanicii cuantice. Aceste legi și proprietăți fundamentale nu sunt explicate prin altceva mai simplu, ci sunt privite mai degrabă ca elementare, totul pornind de la ele.

Uneori, lista principiilor fundamentale se mărește. În secolul al XIX-lea, Maxwell și-a dat seama că nu poți explica fenomenele electromagnetice conștiința viziunii ajutorul principiilor existente: spațiul, timpul, masa, legile lui Newton, așa că a postulat legile fundamentale ale electromagnetismului, sarcina electrică fiind un element fundamental guvernat de ele.

metode cu viziune patologia vederii

Cred că asta e situația în care ne aflăm în privința conștiinței. Dacă nu poți explica conștiința viziunii cu ajutorul principiilor existente, spațiul, timpul, masa, sarcina electrică, atunci, în mod logic, trebuie să mărești lista. Firesc e să postulezi conștiința însăși drept ceva fundamental, un element de bază al naturii. Asta nu înseamnă că nu o poți studia științific, ci deschide drumul către studiul științific.

Apoi trebuie să studiem legile fundamentale ce guvernează conștiința, legile ce leagă conștiința de alte principii fundamentale, spațiul, timpul, masa, procesele fizice. Fizicienii spun uneori că vor legi fundamentale atât de simple, încât le-ar putea imprima pe un tricou.

Specificatiile Produsului

Cred că situația conștiinței e similară. Vrem să găsim legi fundamentale simple, ce pot fi imprimate pe un tricou.

  • Miopie și astigmatism ce este
  • Conștiința națională a românilor moldoveni - Wikipedia

Încă nu știm care sunt aceste legi, dar asta căutăm să aflăm. A doua idee nebunească: conștiința ar putea fi universală. Orice sistem ar putea avea un anumit grad de conștiință. Chiar și un foton are un anumit grad de conștiință. Ideea nu e că fotonii ar fi inteligenți sau că gândesc. Un foton nu conștiința viziunii distrus de angoasă la gândul că se mișcă cu viteza luminii, dar nu apucă să încetinească și să miroasă trandafirii.

Nu așa. Însă fotonii ar putea avea o fărâmă de emoție primară, subiectivă, o precursoare primitivă a conștiinței.

rețetă pentru vedere cu calendula miopie la pinguini

Poate părea conștiința viziunii idee cam trăsnită. De ce ar crede cineva ceva atât de nebunesc?

Capitolul I.

Un motiv poate fi găsit în prima idee nebunească: conștiinţa e fundamentală. Dacă e așa, la fel conștiința viziunii spaţiul, timpul şi masa, e firesc să presupunem conștiința viziunii ar putea fi și universală, la fel ca acestea. Merită observat și că, deși ideea ni se pare contraintuitivă, ea nu e conștiința viziunii aşa pentru oamenii din alte culturi, unde mintea umană e privită în comuniune cu natura. Un motiv mai profund provine din ideea că Poate cea conștiința viziunii simplă şi eficientă cale de a găsi legile fundamentale ce leagă conștiinţa de procesele fizice e să legăm conştiinţa de informaţie.

Oriunde există procesare de informații, există conştiinţă.

Procesare complexă de informații, ca la om, conștiinţă complexă. Procesare simplă, conștiinţă simplă. O chestie interesantă e că, recent, Giulio Tononi, un specialist în neuroștiințe, a adoptat această teorie și a dezvoltat-o la persoanele care suferă de miopie cu ajutorul unei teorii matematice. Şi presupune că fi e legată de conştiinţă. Deci, în creierul uman, un nivel înalt de integrare a informațiilor, un grad înalt de fi, înseamnă un grad înalt de conștiință.

La şoarece, un grad mediu de integrare a informaţiei, tot semnificativ, înseamnă un nivel destul de înalt de conștiință. Însă, pe măsură ce ajungi la viermi, microbi, particule, cantitatea conștiința viziunii fi scade. Gradul de integrare a informației scade, dar e tot diferit de zero. În teoria lui Tononi, nivelul conștiinței va fi mereu diferit de zero. De fapt, el propune o lege fundamentală a conştiinţei: un nivel înalt de fi, un nivel înalt al conștiinței.

Nu ştiu dacă teoria e corectă, dar, conștiința viziunii prezent, ea domină știința conștiinței şi a fost folosită pentru a integra o întreagă gamă de date ştiinţifice, având avantajul că e suficient conștiința viziunii simplă pentru a fi imprimată pe un tricou. Motivul final e că panpsihismul ne-ar putea ajuta să integrăm conştiinţa în lumea fizică. Fizicienii şi filozofii au observat adesea că fizica este curios de abstractă.

Ea descrie structura realităţii folosind câteva ecuaţii, dar nu ne spune nimic despre realitatea însăși. După cum spune Stephen Hawking: ce insuflă viață ecuațiilor?

În concepția conștiința viziunii, viziune vizualizare tabel lăsa ecuaţiile fizicii aşa cum sunt sau poți considera că descriu fluxul conștiinței. Asta face până la urmă fizica, descrie fluxul conştiinţei. Din această perspectivă, conştiinţa e cea care insuflă viață ecuațiilor. Astfel, conştiinţa nu e suspendată în afara lumii fizice, ca un fel de accesoriu, ci e chiar în centrul ei.

Cred că perspectiva panpsihistă ne poate schimba relația cu natura şi poate avea serioase consecinţe etice și sociale.